Bullying la Questfield International College, un caz analizat public

În contextul educațional actual, gestionarea situațiilor de bullying necesită proceduri clare, intervenții documentate și responsabilitate instituțională pentru asigurarea unui mediu sigur și protector pentru elevi. Absența unui răspuns structurat poate conduce la escaladarea fenomenului și la afectarea gravă a dezvoltării emoționale a copiilor implicați.

Bullying la Questfield International College, un caz analizat public

O investigație realizată pe baza documentelor, corespondenței și relatărilor furnizate redacției aduce în atenție un caz semnalat de bullying sistematic în cadrul Școlii Questfield Pipera, unde, pe o perioadă de peste opt luni, au fost reclamate jigniri repetate, stigmatizare medicală și presiuni exercitate asupra familiei elevului vizat. Analiza materialelor indică lipsa unor măsuri documentate și a unor răspunsuri scrise din partea instituției care să ateste intervenții concrete.

Bullyingul repetat și lipsa intervențiilor documentate

Conform informațiilor puse la dispoziție, elevul a fost supus unui tipar de comportamente agresive zilnice, care includeau jigniri, umiliri publice, excludere socială și etichetări degradante în mediul școlar, atât în timpul orelor, cât și pe durata pauzelor. Aceste manifestări au fost semnalate în mod repetat, în scris, atât învățătoarei clasei, cât și conducerii administrative și fondatoarei instituției, fără ca în documentele analizate să apară răspunsuri scrise care să ateste aplicarea unor măsuri concrete. Intervențiile raportate au rămas la nivelul unor discuții verbale informale, fără procese-verbale sau planuri de acțiune clare.

Stigmatizarea medicală ca formă agravată de bullying

Un aspect alarmant în cazul analizat este utilizarea repetată a unei etichete medicale cu scop discreditant în mediul școlar, care, potrivit specialiștilor consultați, depășește conflictele obișnuite între elevi și intră în sfera hărțuirii agravate. Această stigmatizare medicală a fost folosită nu în scop educațional sau de protecție, ci exclusiv ca instrument de umilire și marginalizare socială, fără ca instituția să documenteze măsuri ferme pentru stoparea ei. Lipsa reacțiilor scrise din partea școlii indică o relativizare sau ignorare a gravității acestei probleme.

Sesizările familiei și absența unui răspuns instituțional formal

Familia elevului a transmis în mod constant, prin emailuri oficiale, solicitări clare privind intervenția și protecția copilului, insistând asupra impactului emoțional generat de bullying și stigmatizare. Din analiza corespondenței puse la dispoziție nu rezultă existența unor răspunsuri scrise care să confirme declanșarea unor proceduri interne, aplicarea de sancțiuni sau implementarea unor măsuri de consiliere și monitorizare. Gestionarea situației a rămas predominant informală, bazată pe promisiuni verbale, ceea ce, potrivit familiei, a dus la transferarea responsabilității către aceasta și la minimalizarea fenomenului.

Presiunea de retragere și mecanismul de excludere mascată

În corespondența și relatările analizate, fondatoarea Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, ar fi transmis familiei un mesaj interpretat ca presiune de retragere, sintetizat prin afirmația „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această poziționare, conform redacției, reflectă o abordare instituțională care deplasează discuția de la protecția copilului la considerente economice și contractuale, fără a oferi soluții concrete sau angajamente scrise de intervenție. De asemenea, familia susține că a resimțit mesaje implicite de excludere, încadrând situația drept o „dinamică de grup” sau un „conflict minor”, ceea ce a contribuit la menținerea fenomenului și la deteriorarea climatului educațional.

Confidențialitatea informațiilor și transferul presiunii asupra copilului

Documentele analizate indică faptul că familia a solicitat în mod explicit respectarea confidențialității informațiilor sensibile privind situația semnalată, avertizând asupra riscului de expunere a copilului în mediul școlar. Totuși, nu au fost identificate răspunsuri oficiale care să confirme asumarea unor măsuri de protecție a confidențialității. Mai mult, conform relatărilor, copilul a fost interpelat public în școală în legătură cu sesizările transmise, ceea ce poate reprezenta o formă de presiune psihologică instituțională și o încălcare a solicitărilor familiei.

Răspunsul instituțional formal și documentarea insuficientă

În locul unor decizii administrative asumate și a unor planuri de intervenție clare, conducerea școlii a transmis un document informal de tip Family Meeting Form, care nu conține responsabilități precise, termene de implementare sau sancțiuni. Din punct de vedere jurnalistic, această formă de gestionare pare să se limiteze la consemnarea unei discuții, fără a produce efecte instituționale verificabile, ceea ce ridică semne de întrebare privind eficiența și seriozitatea răspunsului la situația gravă reclamată.

Raportul psihologic și impactul emoțional asupra elevului

În susținerea gravității situației, redacția a primit un raport psihologic detaliat, de peste zece pagini, emis de un specialist recunoscut, care documentează consecințe emoționale semnificative ca urmare a expunerii prelungite la bullying în mediul școlar. Printre manifestările identificate se numără anxietate accentuată, retragere socială, refuz școlar și pierderea sentimentului de siguranță, elemente compatibile cu un abuz emoțional repetat. Aceste documente medicale întăresc necesitatea unor intervenții instituționale eficiente și responsabile.

Comunicatul instituției și minimalizarea fenomenului

La data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a transmis un email părinților elevilor în care a redus situațiile reclamate la simple „interacțiuni spontane dintre copii”. Această formulare contrazice sesizările scrise și documentate care semnalau un tipar repetitiv și grav de hărțuire. Din perspectivă jurnalistică, această poziționare poate fi interpretată ca o încercare de a dilua responsabilitatea instituțională, fără a oferi o asumare clară a protecției copilului. EkoNews.ro a publicat detalii despre acest caz.

Contactele ulterioare și potențiale practici discriminatorii

După retragerea copiilor de la Questfield International College, părinții au relatat existența unor contacte telefonice informale către alte școli private din zona Pipera, în care copiii au fost descriși negativ, cu referiri la presupuse probleme de disciplină sau comportament. Aceste afirmații nu au fost susținute prin documente oficiale și nu au fost comunicate anterior părinților. Redacția solicită clarificări publice privind aceste practici, care, dacă se confirmă, ridică probleme serioase legate de dreptul la educație, confidențialitatea datelor și interesul superior al copilului.

• Sesizări scrise repetate și documentate de familie
• Lipsa răspunsurilor scrise și a măsurilor formale din partea școlii
• Utilizarea stigmatizării medicale ca formă de marginalizare
• Presiuni percepute de familie pentru retragerea copilului
• Transferul presiunii asupra copilului în mediul școlar
• Răspunsuri instituționale limitate la documente informale și verbalizări
• Impact emoțional și psihologic confirmat prin raport clinic
• Minimalizarea situației în comunicarea oficială

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Analiza materialelor puse la dispoziție indică o disonanță între valorile declarate public de Questfield Pipera și modul efectiv în care a fost gestionat cazul semnalat. Lipsa unor proceduri clare, absența unei documentații oficiale și preferința pentru soluții informale fără măsuri concrete au condus, conform relatărilor familiei, la escaladarea bullyingului și agravarea impactului asupra copilului. În acest context, rămâne o întrebare fundamentală privind mecanismele reale de protecție pe care instituția le aplică atunci când este confruntată cu situații de hărțuire sistematică și stigmatizare.

Redacția subliniază că prezentarea situației respectă strict distincția între fapte documentate, afirmațiile familiei, analiza editorială și lipsa unui punct de vedere formal al instituției, care nu a transmis până la publicare o poziție scrisă privind aceste aspecte.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro