May 31, 2025 8:54 pm

Ghid complet despre boli respiratorii: cauze, simptome și soluții de tratament

Persoana folosind un inhalator in natura.

Definiția Boli Respiratorii

Ce Sunt Boli Respiratorii

Ei bine, ce sunt bolile astea respiratorii? Practic, e vorba de orice afecțiune care afectează sistemul respirator. Adică, plămânii, căile respiratorii, tot tacâmul. Unele sunt mai ușoare, gen o răceală banală, altele sunt mai grave și necesită tratament serios. Important e să nu le ignori, că pot duce la complicații nasoale. Bolile respiratorii pot varia de la infecții ușoare la afecțiuni cronice severe.

Tipuri de Boli Respiratorii

Sunt o grămadă de tipuri de boli respiratorii, de la cele mai comune, cum ar fi răcelile și gripele, până la unele mai complicate, cum ar fi astmul, bronșita cronică sau pneumonia. Fiecare are cauzele și simptomele ei specifice. Unele sunt cauzate de virusuri sau bacterii, altele de alergii sau de expunerea la substanțe toxice. E important să știi cu ce te confrunți, ca să poți lua măsurile potrivite.

Importanța Diagnosticului

Un diagnostic corect e crucial. Dacă ai simptome persistente, nu sta pe gânduri și mergi la doctor. Un diagnostic pus la timp poate face diferența dintre o recuperare rapidă și complicații pe termen lung. Doctorul va face o serie de teste și investigații ca să afle exact ce ai și să-ți recomande tratamentul adecvat. Nu te juca cu sănătatea, mai bine previi decât să tratezi!

Cauze Comune Ale Boli Respiratorii

Factori Genetici

Se pare că ereditatea joacă un rol important în apariția anumitor boli respiratorii. Dacă ai părinți sau rude apropiate cu astm sau fibroză chistică, șansele tale de a dezvolta aceste afecțiuni cresc. Nu e o garanție, dar e bine să fii conștient de istoricul familiei tale și să discuți cu medicul despre asta. E ca și cum ai moșteni o predispoziție, nu boala în sine.

Expunerea la Poluanți

Aerul pe care îl respirăm poate fi un adevărat cocktail de substanțe nocive. Fumul de țigară, poluarea industrială, gazele de eșapament, toate astea irită căile respiratorii și pot duce la probleme serioase. Expunerea prelungită la acești poluanți crește riscul de a dezvolta boli respiratorii cronice, cum ar fi BPOC sau astmul. Eu una încerc să evit zonele aglomerate și să aerisesc bine casa, mai ales că stau aproape de o stradă principală.

Infecții Virale și Bacteriene

Cine n-a avut măcar o răceală zdravănă? Ei bine, unele infecții respiratorii, dacă nu sunt tratate corect sau dacă se repetă prea des, pot lăsa urme. De exemplu, o infecție acută severă cu streptococ poate duce la complicații. Bronșitele și pneumoniile repetate pot afecta plămânii pe termen lung. E important să nu le ignori și să mergi la medic pentru un diagnostic corect și un tratament adecvat. Mai bine previi decât să tratezi, nu?

Simptomele Boli Respiratorii

Este important să recunoaștem simptomele bolilor respiratorii pentru a solicita asistență medicală adecvată cât mai repede posibil. Aceste simptome pot varia în intensitate și manifestare, în funcție de tipul și severitatea afecțiunii respiratorii.

Dificultăți de Respirație

Dificultățile de respirație, cunoscute și sub denumirea de dispnee, reprezintă un simptom comun al multor boli respiratorii. Această senzație de lipsă de aer poate varia de la o ușoară dificultate la efort până la o senzație severă de sufocare, chiar și în repaus. Uneori, poate fi însoțită de respirație șuierătoare sau zgomotoasă, indicând o obstrucție a căilor respiratorii. E important să nu ignorați aceste semne.

Tuse Persistenta

Tusea persistentă este un alt simptom frecvent întâlnit în bolile respiratorii. Aceasta poate fi seacă sau productivă, cu expectorație de mucus. O tuse care durează mai mult de câteva săptămâni ar trebui investigată de un medic, deoarece poate indica o infecție respiratorie cronică, astm sau alte afecțiuni pulmonare. Tusea poate fi mai intensă noaptea sau dimineața, depinzând de cauză.

Senzație de Apăsare în Piept

Senzația de apăsare în piept este un simptom alarmant care poate indica o problemă respiratorie gravă. Aceasta poate fi descrisă ca o constricție, o durere sau o senzație de greutate în zona pieptului. Poate fi însoțită de dificultăți de respirație și palpitații. Este important să solicitați asistență medicală imediată dacă experimentați o senzație bruscă și severă de apăsare în piept, deoarece poate fi un semn de infarct miocardic sau alte afecțiuni cardiace sau pulmonare grave. E bine să nu amânăm vizita la medic.

Diagnosticarea Boli Respiratorii

Examinarea Clinică

Când mergi la doctor cu probleme respiratorii, primul lucru pe care îl face este o examinare clinică. Te ascultă cu stetoscopul, verifică cum respiri și te întreabă despre istoricul tău medical. E important să spui tot, chiar și dacă ți se pare că nu are legătură. Doctorul va căuta semne precum respirație șuierătoare sau sunete anormale în plămâni. Apoi, te va întreba despre simptome, cât de des apar și ce le agravează. Toate aceste informații ajută la formarea unei prime impresii.

Teste Funcționale Pulmonare

După examinarea clinică, urmează testele funcționale pulmonare. Unul dintre cele mai comune este spirometria. Practic, sufli într-un aparat care măsoară cât aer poți expira și cât de repede. Acest test ajută la identificarea obstrucțiilor în căile respiratorii, tipice pentru astm sau BPOC. Mai sunt și alte teste, cum ar fi cel de difuziune, care măsoară cât de bine trec gazele din plămâni în sânge. Toate aceste teste dau o imagine clară despre cum funcționează plămânii tăi.

Imagistica Medicală

În unele cazuri, e nevoie de imagistică medicală pentru a vedea mai bine ce se întâmplă în interiorul plămânilor. Radiografiile pulmonare sunt des folosite pentru a detecta pneumonii sau alte infecții. Tomografia computerizată (CT) oferă imagini mai detaliate și poate identifica probleme mai subtile, cum ar fi fibroza pulmonară sau noduli. Uneori, se folosește și rezonanța magnetică (RMN), dar mai rar, pentru anumite afecțiuni specifice. Aceste investigații ajută la un diagnostic precis și la stabilirea unui plan de tratament adecvat.

Tratamentul Boli Respiratorii

Medicație Farmacologică

Când vine vorba de tratarea bolilor respiratorii, medicația joacă un rol esențial. Medicamentele pot ajuta la ameliorarea simptomelor, la reducerea inflamației și la prevenirea complicațiilor. Este important să rețineți că tipul de medicament prescris va depinde de tipul specific de boală respiratorie și de severitatea acesteia. De exemplu, pentru astm, se pot utiliza bronhodilatatoare și corticosteroizi inhalatori. În cazul infecțiilor respiratorii, antibioticele sau antiviralele pot fi necesare. Nu uitați să discutați cu medicul dumneavoastră despre potențialele efecte secundare și interacțiuni medicamentoase.

Terapie Fizică

Știți, terapia fizică nu e doar pentru sportivi accidentați! Poate fi extrem de utilă și în cazul bolilor respiratorii. Exercițiile de respirație și tehnicile de drenaj postural pot ajuta la îmbunătățirea funcției pulmonare și la eliminarea secrețiilor. Un test simplu de respirație, cum ar fi spirometria, poate evalua nivelul de obstrucție a căilor respiratorii. Un terapeut specializat vă poate învăța cum să respirați mai eficient și cum să vă gestionați mai bine simptomele. E o abordare holistică, care se concentrează pe îmbunătățirea calității vieții.

Intervenții Chirurgicale

În anumite situații, intervențiile chirurgicale pot fi necesare pentru a trata bolile respiratorii. Acestea sunt, de obicei, considerate opțiuni de ultimă instanță, atunci când alte tratamente nu au avut succes. De exemplu, în cazul cancerului pulmonar, se poate efectua o rezecție chirurgicală pentru a îndepărta tumora. În cazul emfizemului sever, se poate lua în considerare o intervenție chirurgicală de reducere a volumului pulmonar. E important să discutați cu medicul dumneavoastră despre riscurile și beneficiile potențiale ale oricărei intervenții chirurgicale. Tratamentul este individualizat, iar decizia trebuie luată în funcție de fiecare caz în parte.

Prevenția Boli Respiratorii

Vaccinarea

Vaccinarea este o măsură importantă în prevenirea bolilor respiratorii, mai ales în cazul gripei și a pneumoniei. Vaccinurile ajută organismul să dezvolte imunitate și să lupte împotriva infecțiilor. E bine să discutați cu medicul despre vaccinarea antigripală anuală și despre vaccinul pneumococic, mai ales dacă faceți parte dintr-o grupă de risc.

Evitarea Fumatului

Fumatul este unul dintre principalii factori de risc pentru bolile respiratorii. Renunțarea la fumat este esențială pentru protejarea plămânilor și îmbunătățirea sănătății respiratorii. Fumatul irită căile respiratorii, crește riscul de infecții și agravează afecțiunile preexistente. Chiar și expunerea la fumul de țigară este dăunătoare, așa că e important să evitați locurile unde se fumează.

Îmbunătățirea Calității Aerului

Calitatea aerului are un impact direct asupra sănătății respiratorii. Poluarea atmosferică, praful și alți iritanți pot agrava bolile respiratorii. Utilizarea purificatoarelor de aer în interior, evitarea zonelor cu poluare ridicată și aerisirea regulată a locuinței pot contribui la îmbunătățirea calității aerului și la protejarea plămânilor. E important să fim conștienți de factorii de risc din mediul înconjurător și să luăm măsuri pentru a ne proteja.

Astmul Bronșic

Plămân sănătos și plămân astmatic în contrast.

Astmul bronșic este o afecțiune inflamatorie cronică a căilor respiratorii, care se manifestă prin episoade recurente de dispnee, wheezing (respirație șuierătoare), senzație de constricție toracică și tuse. Practic, căile aeriene devin inflamate și se îngustează, ceea ce face dificilă circulația aerului în plămâni. E ca și cum ai încerca să respiri printr-un pai. Nu e deloc plăcut, mai ales când apare brusc.

Cauze și Factori de Risc

Cauzele astmului bronșic sunt complexe și nu pe deplin înțelese, dar se pare că o combinație de factori genetici și de mediu joacă un rol important. Dacă ai istoric familial de astm, șansele să dezvolți și tu sunt mai mari. Expunerea la alergeni (polen, praf, acarieni, mucegai, păr de animale), iritanți (fum de țigară, poluare atmosferică, substanțe chimice) sau infecții respiratorii pot declanșa sau agrava simptomele. Uneori, chiar și exercițiile fizice sau stresul pot fi factori declanșatori. E important să identifici ce anume îți provoacă crizele, ca să poți evita acești factori pe cât posibil.

Simptomele Astmului

Simptomele astmului variază de la o persoană la alta și pot fi intermitente sau persistente. Unele persoane au simptome ușoare, care apar doar ocazional, în timp ce altele au simptome severe, care le afectează viața de zi cu zi. Cele mai comune simptome includ dificultăți de respirație, tuse (mai ales noaptea sau dimineața devreme), wheezing și senzație de apăsare în piept. În timpul unei crize de astm, simptomele se pot agrava brusc și pot pune viața în pericol. E important să știi să recunoști semnele unei crize și să ai un plan de acțiune stabilit împreună cu medicul tău.

Tratament și Management

Deși astmul nu se vindecă, poate fi ținut sub control cu ajutorul unui tratament adecvat și a unui management corect. Tratamentul include, de obicei, medicamente bronhodilatatoare (care relaxează mușchii căilor respiratorii și facilitează respirația) și medicamente antiinflamatoare (care reduc inflamația căilor respiratorii). Aceste medicamente pot fi administrate prin inhalatoare sau nebulizatoare. Pe lângă medicamente, este important să eviți factorii declanșatori, să monitorizezi simptomele și să ai un plan de acțiune în caz de criză. Un stil de viață sănătos, cu o alimentație echilibrată și exerciții fizice regulate, poate contribui, de asemenea, la controlul astmului. E ca și cum ai avea unelte diferite într-o trusă, pe care le folosești în funcție de situație.

BPOC (Bronhopneumopatia Obstructivă Cronică)

Cauze și Simptome

Ei bine, despre BPOC, sau Bronhopneumopatia Obstructivă Cronică, trebuie să știți că nu e o singură boală, ci un grup de afecțiuni care blochează fluxul de aer spre plămâni. E ca și cum ai încerca să respiri printr-un pai înfundat. Principalul vinovat? Fumatul, fără doar și poate. Dar și expunerea pe termen lung la iritanți pulmonari, cum ar fi poluarea aerului sau praful de la locul de muncă, pot contribui la apariția acestei boli. Simptomele? Dificultăți de respirație, tuse cronică (adesea cu expectorație) și o senzație de lipsă de aer. Practic, fiecare respirație devine o luptă. E important să nu ignorați aceste semne, mai ales dacă sunteți fumător sau ați fost expus la factori de risc.

Diagnostic și Evaluare

Diagnosticarea BPOC nu e chiar o joacă de copii, dar nici imposibilă. Medicul va începe cu un examen fizic și o discuție despre istoricul dumneavoastră medical. Apoi, va recomanda probabil un test de spirometrie, care măsoară cât de mult aer puteți inspira și expira și cât de repede puteți face asta. E un test simplu, dar foarte important pentru a evalua funcția pulmonară. În plus, pot fi necesare radiografii toracice sau tomografii computerizate (CT) pentru a exclude alte afecțiuni și a evalua severitatea BPOC. Nu vă speriați de aceste investigații, sunt esențiale pentru a stabili un diagnostic corect și a începe tratamentul adecvat.

Opțiuni de Tratament

Din păcate, BPOC nu se vindecă, dar există o mulțime de opțiuni de tratament care pot ajuta la ameliorarea simptomelor și la îmbunătățirea calității vieții. Medicamentele bronhodilatatoare, administrate prin inhalatoare, ajută la relaxarea mușchilor din jurul căilor respiratorii, facilitând respirația. Corticosteroizii inhalatori pot reduce inflamația din plămâni. În cazurile mai severe, poate fi necesară oxigenoterapia sau chiar intervenții chirurgicale. Pe lângă medicamente, este foarte important să renunțați la fumat și să faceți exerciții fizice regulate pentru a vă menține plămânii cât mai sănătoși posibil. Și nu uitați de reabilitarea pulmonară, un program special conceput pentru a vă ajuta să vă gestionați mai bine boala și să vă îmbunătățiți capacitatea de efort.

Pneumonia

Pneumonia e o chestie serioasă, o infecție care atacă plămânii. Practic, alveolele pulmonare, acele mici saci de aer unde se face schimbul de gaze, se inflamează și se umplu cu lichid sau puroi. Nu e de joacă, pentru că poate afecta serios capacitatea de a respira corect. Am avut un unchi care a trecut prin asta și știu cât de greu i-a fost. E important să fim informați și să știm ce avem de făcut.

Cauze și Tipuri de Pneumonie

Ei bine, pneumonia nu vine de la o singură cauză. Poate fi provocată de bacterii, virusuri, fungi și chiar paraziți. Cea mai comună cauză bacteriană e Streptococcus pneumoniae. Virusurile, cum ar fi cele care cauzează gripa sau răceala, pot și ele să ducă la pneumonie. Mai sunt și tipuri mai rare, cum ar fi pneumonia micotică, cauzată de fungi, sau pneumonia de aspirație, care apare când inhalezi alimente sau lichide în plămâni. E important de știut că tipurile de pneumonie diferă și prin modul în care se răspândesc și prin gravitatea lor.

Simptomele Pneumoniei

Simptomele pot varia de la ușoare la severe, depinde de tipul de pneumonie și de starea generală de sănătate a persoanei. De obicei, începe cu febră, tuse (care poate produce flegmă), frisoane și dificultăți de respirație. Uneori, mai apar dureri în piept, mai ales când tușești sau respiri adânc, oboseală accentuată, dureri de cap și pierderea apetitului. La persoanele în vârstă, simptomele pot fi mai subtile, cum ar fi confuzie sau o stare generală de slăbiciune. Dacă ai simptomele pneumoniei, e bine să mergi la doctor cât mai repede.

Tratament și Recuperare

Tratamentul depinde de cauza pneumoniei. Dacă e bacteriană, se folosesc antibiotice. Dacă e virală, antibioticele nu ajută, dar se pot folosi antivirale în anumite cazuri. Odihna e foarte importantă, la fel și hidratarea. În cazurile severe, poate fi nevoie de spitalizare și oxigenoterapie. Recuperarea poate dura de la câteva săptămâni la câteva luni, depinde de cât de gravă a fost pneumonia și de starea ta de sănătate. E important să urmezi sfaturile medicului și să nu te grăbești să te întorci la activitățile normale până nu te simți complet recuperat.

Fibroza Pulmonară

Cauze și Factori de Risc

Fibroza pulmonară e o chestie complicată. Practic, în plămâni începe să se formeze țesut cicatricial, ca după o rană urâtă. Dar, spre deosebire de piele, unde cicatricea se vede, în plămâni cicatricea asta îngreunează respirația. Cauzele pot fi diverse, de la expunerea la anumite substanțe toxice, medicamente, până la boli autoimune sau chiar factori genetici. Uneori, nu se știe exact de ce apare, și atunci se numește fibroză pulmonară idiopatică. E ca și cum corpul decide să-și atace singur plămânii. Nu e deloc distractiv.

Simptomele Fibrozei Pulmonare

Simptomele fibrozei pulmonare pot fi subtile la început. Mulți oameni cred că sunt doar obosiți sau că au o răceală mai persistentă. Dar, pe măsură ce boala avansează, simptomele devin mai evidente. Principalele semne sunt dificultățile de respirație, mai ales la efort, și o tuse seacă, persistentă. E ca și cum ai alerga mereu cu o greutate pe piept. Uneori, mai apar și oboseală, pierdere în greutate neintenționată și dureri musculare. Dacă simți că nu mai poți trage aer în piept cum trebuie, e bine să mergi la un medic. Poate fi ceva banal, dar mai bine să fii sigur. Un diagnostic corect e important, mai ales dacă ai dificultăți respiratorii.

Management și Tratament

Din păcate, fibroza pulmonară nu se vindecă complet. Dar asta nu înseamnă că nu se poate face nimic. Tratamentul se concentrează pe încetinirea progresiei bolii și pe ameliorarea simptomelor. Se folosesc medicamente antifibrotice, care ajută la reducerea formării de țesut cicatricial. De asemenea, terapia cu oxigen poate fi necesară pentru a ajuta la respirație. Reabilitarea pulmonară, cu exerciții speciale, poate îmbunătăți capacitatea de efort. În cazuri severe, transplantul pulmonar poate fi o opțiune. E important să ai o echipă medicală bună, care să te monitorizeze și să ajusteze tratamentul în funcție de evoluția bolii. Și, bineînțeles, un stil de viață sănătos, cu o alimentație echilibrată și exerciții fizice moderate, poate face minuni.

Edemul Pulmonar

Cauze și Mecanisme

Edemul pulmonar, o afecțiune gravă, se caracterizează prin acumularea excesivă de lichid în plămâni. Practic, alveolele pulmonare, acele mici saci de aer unde se face schimbul de gaze, se umplu cu lichid, îngreunând respirația. Cauzele sunt diverse, de la insuficiență cardiacă congestivă, unde inima nu mai pompează eficient sângele, până la leziuni directe ale plămânilor, cum ar fi infecții severe sau inhalarea de substanțe toxice. Mecanismele implicate sunt complexe și includ creșterea presiunii în vasele de sânge pulmonare și afectarea permeabilității membranei alveolare.

Simptomele Edemului Pulmonar

Simptomele edemului pulmonar pot varia în funcție de severitatea și rapiditatea instalării afecțiunii. În formele acute, pacientul poate prezenta dificultăți severe de respirație, senzație de sufocare, tuse cu spută spumoasă, uneori cu sânge, și anxietate extremă. În cazurile mai ușoare sau cronice, simptomele pot include dificultăți de respirație la efort, ortopnee (dificultate de respirație în poziție culcată) și oboseală. Este important să se recunoască aceste semne și să se solicite asistență medicală imediată, deoarece tratamentul astmului bronșic prompt poate salva vieți.

Tratament și Intervenții

Tratamentul edemului pulmonar depinde de cauza subiacentă și de severitatea simptomelor. În cazurile acute, este esențială administrarea de oxigen pentru a îmbunătăți saturația acestuia în sânge. Diureticele, medicamente care ajută la eliminarea excesului de lichid din organism, sunt adesea utilizate pentru a reduce volumul de lichid din plămâni. În funcție de cauza edemului, pot fi necesare și alte medicamente, cum ar fi vasodilatatoare pentru a reduce presiunea în vasele de sânge pulmonare sau medicamente pentru a îmbunătăți funcția cardiacă. În cazuri severe, poate fi necesară ventilația mecanică pentru a susține respirația. Monitorizarea atentă și ajustarea tratamentului sunt esențiale pentru o recuperare reușită.

Alergiile Respiratorii

Alergiile respiratorii sunt o pacoste, nu-i așa? Te trezești dimineața cu nasul înfundat, ochii care te mănâncă și un chef nebun să strănuți non-stop. E ca și cum primăvara, în loc să aducă bucurie, aduce doar o tonă de polen care vrea să te distrugă. Dar hai să vedem ce se întâmplă de fapt și cum putem să ne facem viața mai ușoară.

Cauze și Tipuri de Alergii

Ei bine, totul începe cu sistemul nostru imunitar, care uneori o ia razna. În loc să atace doar virușii și bacteriile rele, începe să vadă ca inamici lucruri complet inofensive, cum ar fi polenul, acarienii sau părul de animale. Asta e, practic, o alergie: o reacție exagerată a corpului la ceva care nu ar trebui să ne facă niciun rău. Și tipurile de alergii sunt multe: de la febra fânului, cauzată de polen, până la alergiile la mucegai sau la praful din casă. Fiecare are propriul său coșmar.

Simptomele Alergiilor Respiratorii

Simptomele sunt destul de clare, din păcate. Nas înfundat sau care curge, strănuturi repetate, mâncărimi la nivelul ochilor, tuse, senzație de presiune în sinusuri… Uneori, pot apărea și dureri de cap sau oboseală. E ca și cum ai avea o răceală urâtă, dar care nu mai trece. Și, ca să fie și mai distractiv, simptomele pot varia de la o persoană la alta și pot fi mai intense în anumite perioade ale anului. Dacă vrei să ameliorezi simptomele, poți găsi sfaturi utile aici.

Tratament și Prevenție

Din fericire, există soluții. În primul rând, e important să știm la ce suntem alergici, așa că un test alergologic poate fi de mare ajutor. Apoi, putem încerca să evităm pe cât posibil alergenii: să aerisim bine casa, să folosim filtre de aer, să spălăm des lenjeria de pat și să evităm zonele cu mult polen. În plus, există medicamente antihistaminice, decongestionante sau corticosteroizi nazali care pot ameliora simptomele. Iar în cazurile mai grave, imunoterapia (desensibilizarea) poate fi o opțiune. Important e să nu ne lăsăm copleșiți și să căutăm ajutor medical, pentru a putea respira din nou ușor.

Alergiile respiratorii sunt probleme frecvente care afectează multe persoane. Acestea pot provoca simptome neplăcute, cum ar fi tusea, strănutul și dificultăți de respirație. Este important să înțelegem cauzele și să găsim soluții pentru a le gestiona. Dacă vrei să afli mai multe despre cum să te protejezi de alergiile respiratorii, vizitează site-ul nostru! Te așteptăm cu informații utile și sfaturi practice!

Întrebări Frecvente

Ce sunt bolile respiratorii?

Bolile respiratorii sunt afecțiuni care afectează plămânii și căile respiratorii, provocând dificultăți în respirație.

Care sunt tipurile de boli respiratorii?

Există mai multe tipuri de boli respiratorii, cum ar fi astmul, pneumonia, BPOC și fibroza pulmonară.

Ce cauzează bolile respiratorii?

Cauzele pot include poluarea, infecțiile virale sau bacteriene, și factori genetici.

Care sunt simptomele bolilor respiratorii?

Simptomele includ tuse persistentă, dificultăți de respirație și senzație de apăsare în piept.

Cum se diagnostichează bolile respiratorii?

Diagnosticul se face prin examinări fizice, teste de funcție pulmonară și imagistică medicală.

Ce tratamente există pentru bolile respiratorii?

Tratamentul poate include medicamente, terapie fizică și, în unele cazuri, intervenții chirurgicale.

Cum pot preveni bolile respiratorii?

Prevenția include vaccinarea, evitarea fumatului și îmbunătățirea calității aerului.

Ce este astmul bronșic?

Astmul bronșic este o boală cronică care provoacă inflamația căilor respiratorii, ducând la dificultăți în respirație.